Rechizitoriul Georgescu: Analiza unei Presupuse Conspirații împotriva Statului

București – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea în judecată a 22 de persoane, în frunte cu fostul candidat la președinție Georgescu Călin și liderul de mercenari Potra Horațiu, sub acuzații de o gravitate excepțională, printre care tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale. Rechizitoriul descrie un presupus plan de a exploata tensiunile sociale generate de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 pentru a destabiliza ordinea de stat.

Potrivit rechizitoriului, faptele imputate inculpaților nu pot fi înțelese în vid. Ele sunt plasate de procurori într-un context socio-politic excepțional, pe care îl consideră esențial pentru înțelegerea atât a motivelor, cât și a oportunității care a stat la baza presupusului plan infracțional.

Documentul descrie o Românie profund polarizată, aflată într-un moment de criză de încredere instituțională, un teren fertil pentru manipulare și acțiuni radicale.

Anularea Alegerilor – Scânteia care a Aprins Tensiunile

Elementul central care a declanșat lanțul de evenimente este, conform procurorilor, Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale, prin care s-a dispus anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Această decizie, fără precedent în istoria post-decembristă a României, este prezentată în rechizitoriu ca un veritabil șoc social.

Procurorii susțin că anularea scrutinului a generat un val masiv de nemulțumire, frustrare și neîncredere în rândul unei părți semnificative a populației, în special în rândul susținătorilor candidatului Georgescu Călin, care se clasase pe primul loc. Acest climat de tensiune maximă este considerat de acuzare drept "momentul de maximă tensiune socială" pe care grupul infracțional ar fi încercat să îl exploateze.

Războiul Informațional – Câmpul de Luptă Digital

Rechizitoriul dedică o parte considerabilă analizei contextului informațional, argumentând că ascensiunea electorală a lui Georgescu Călin și radicalizarea discursului public nu au fost fenomene spontane. Procurorii aduc în discuție probe care, în opinia lor, ar demonstra existența unei campanii de dezinformare și manipulare hibridă, orchestrată cu luni înainte de scrutin.

1. Acuzațiile de Interferență Externă și Legăturile cu Federația Rusă:

Documentul susține că România a fost ținta unor "amenințări hibride" menite să destabilizeze capacitatea de decizie a autorităților și să diminueze coeziunea socială. Procurorii afirmă că această campanie a fost instrumentalizată prin intermediul unui "ecosistem de propagandă și dezinformare al Federației Ruse".

Pentru a susține această acuzație gravă, rechizitoriul indică o serie de probe tehnice:

• Site-uri "Doppelganger": Se menționează existența unor site-uri care imitau publicații de presă cunoscute sau instituții de stat, dar care, în realitate, serveau la propagarea de narative pro-ruse și anti-sistem. Unele dintre aceste site-uri, susțin procurorii, ar fi avut adrese IP localizate tehnic în Federația Rusă.
• Companii de Publicitate Online: Sunt nominalizate companii precum MGID, AdNow, Geozo și AdsKeeper, care ar fi furnizat reclame de tip "native ads" pe aceste site-uri. Rechizitoriul detaliază presupuse legături ale acestor companii cu servicii de informații sau entități guvernamentale din Federația Rusă. De exemplu, se afirmă că MGID ar fi administrată de un operator economic din Moscova, iar AdNow ar avea legături cu serviciile de informații ruse.
• Portal Kombat: Este menționat un grup coordonat, denumit "Portal Kombat", creat pentru a răspândi propagandă pro-rusă în Europa, din care ar face parte și publicația Pravda România. Aceasta din urmă este acuzată că, în perioada pre-electorală, și-a intensificat activitatea, publicând sute de articole aliniate obiectivelor strategice ale Federației Ruse și indicându-l pe Georgescu Călin ca principal exponent al retoricii naționalist-extremiste. Un exemplu concret oferit este un pliant propagandistic reprezentând "România Mare", care includea teritorii din Republica Moldova și Ucraina, și care conținea un cod QR ce direcționa utilizatorii către site-ul de campanie al lui Georgescu Călin.

2. Rolul Central al Platformei TikTok:

Procurorii acordă o atenție specială platformei TikTok, considerând-o "principalul canal prin care a fost amplificată expunerea conținutului de propagandă electorală asociată candidatului Georgescu Călin". Argumentația se bazează pe următoarele elemente:

• Rețele Coordonate: Se face referire la un raport publicat chiar de TikTok, care ar fi identificat și închis două rețele coordonate de conturi (una cu 78 de conturi, cealaltă cu peste 27.000) ce operau pe teritoriul României pentru a promova artificial popularitatea candidatului.
• Manipularea Algoritmului: Aceste rețele, susțin procurorii, ar fi manipulat algoritmul platformei prin postarea masivă de comentarii și utilizarea succesivă a unor hashtag-uri specifice (#cg, #calingeorgescu, #calingeorgescupresedinte2024), generând o viralizare "excesivă" și sute de milioane de vizualizări.
• Rolul Influencerilor: Este menționat un utilizator de TikTok, Bogdan Peșchir (@bogpr), care, datorită notorietății și a unui statut special pe platformă (nivel 50), obținut în urma unor investiții financiare substanțiale, ar fi avut capacitatea de a finanța campania prin donații monetizabile exclusive, ocolind astfel regulile de finanțare electorală.

Escaladarea Tensiunilor – De la Dezbatere la Amenințări

Rechizitoriul susține că, pe fondul deciziei de anulare a alegerilor, discursul din mediul online a escaladat rapid, trecând de la dezbatere la incitare la violență și amenințări directe. Procurorii indică o "creștere volumetrică a mesajelor instigatoare la acțiuni violente", care ar fi vizat sistematic:

• Judecătorii Curții Constituționale: Aceștia ar fi devenit ținta unor mesaje de amenințare.
• Factorii Decizionali: Exponenți ai clasei politice și autorități implicate în procesul electoral ar fi fost, de asemenea, vizați.
• Comunitatea LGBTQ+: Discursul instigator ar fi inclus și elemente specifice acestei comunități, corespunzând, potrivit procurorilor, unui "tipar acțional al Federației Ruse".

Se menționează, de asemenea, apariția unor conturi ce impersonau gruparea de hackeri "Anonymous" pentru a exacerba sentimentele de ură, precum și postări ale unor persoane cu expunere publică ce invocau prezența unor "provocatori înarmați" pe teritoriul național. Un element considerat relevant este publicarea de către Serviciul European de Acțiune Externă a unei alerte privind un material video în care o persoană în uniformă militară îndeamnă la violență, material ce ar fi fost amplificat ulterior în infosfera rusă.

Concluzia Procurorilor asupra Contextului

În viziunea acuzării, acest context nu este doar un fundal, ci o componentă activă a planului infracțional. Climatul de neîncredere, polarizarea extremă și furia populară, amplificate de o campanie de dezinformare sofisticată și, posibil, dirijată din exterior, ar fi creat condițiile ideale pentru ca un grup organizat, cu lideri determinați și mijloace violente, să încerce să exploateze haosul în favoarea unui scop politic precis: subminarea sau schimbarea ordinii constituționale. Acesta este tabloul pe care procurorii îl pictează pentru a încadra și a da sens întâlnirii de la Ciolpani și evenimentelor ce au urmat.

Întâlnirea Conspirativă de la Ciolpani

În construcția acuzării, întâlnirea din dimineața zilei de 7 decembrie 2024 este prezentată ca fiind "momentul zero" – punctul în care nemulțumirea post-electorală s-ar fi transformat dintr-o stare de spirit într-un plan infracțional concret. Rechizitoriul plasează acest eveniment imediat după decizia Curții Constituționale, sugerând o relație directă de cauzalitate. Procurorii susțin că această întâlnire, desfășurată între orele 10:51 și 12:01 la centrul de echitație Jbara Horses din Ciolpani, nu a fost o simplă discuție, ci o sesiune de planificare strategică a unor acțiuni subversive.

Participanții – O Relație Simbiotică, conform Acuzării

Procurorii conturează portretele celor doi protagoniști ai întâlnirii, Georgescu Călin și Potra Horațiu, ca fiind complementare și esențiale pentru planul pus în aplicare.

• Georgescu Călin este descris ca fiind actorul politic, "candidatul la alegerile prezidențiale și direct interesat în contestarea deciziei de anulare". El reprezintă, în viziunea acuzării, creierul ideologic și beneficiarul final al acțiunilor. Rechizitoriul subliniază că acesta s-ar fi bucurat de un sprijin popular considerabil, ceea ce îi conferea capacitatea de a mobiliza și influența masele.
• Potra Horațiu este portretizat ca brațul armat al operațiunii. Documentul insistă asupra profilului său de "mercenar cu activitate în zone de conflict internațional" și persoană cu "pregătire militară sau capacități operative specifice". Procurorii susțin că relația sa cu Georgescu Călin era una mai veche, bazată pe sprijin reciproc, Potra asigurându-i candidatului suport logistic și de securitate pe parcursul campaniei.

Alături de cei doi, la întâlnire ar mai fi participat suspectul Sechila Eugen-Ionuț (descris ca un apropiat al ambilor, cu preocupări radical-naționaliste) și două persoane din dispozitivul de protecție al lui Călin, Vornicu Alexandru Ștefan și Burcea Marin. Prezența acestora din urmă este folosită de acuzare pentru a sublinia caracterul organizat și profesional al anturajului lui Călin.

Caracterul Conspirativ – Probele Indirecte și Mărturiile de Atmosferă

Un aspect important al argumentației procurorilor este admiterea faptului că nu există probe directe (mărturii sau înregistrări) care să ateste conținutul exact al discuțiilor purtate la Ciolpani. Rechizitoriul afirmă explicit: "Deși nu există mărturii directe care să ateste conținutul exact al discuțiilor..., există o serie însemnată de indicii convergente care susțin... ipoteza că temele abordate au vizat aspectele menționate anterior."

Cazul se bazează, așadar, pe probe indirecte și circumstanțiale, menite să convingă instanța că singura explicație logică pentru faptele observate este existența unui plan infracțional. Probele invocate pentru a demonstra caracterul conspirativ al întâlnirii sunt:

1. Clandestinitatea: Întâlnirea a avut loc într-o locație retrasă, "într-un cadru neoficial și sub un regim de confidențialitate strictă", ferită de ochii publicului și de orice formă de supraveghere.
2. Mărturiile de Atmosferă: Procurorii se bazează în mod semnificativ pe declarațiile martorilor Jbara Mohamed și, în special, Dumitru Alexandrina, proprietarii centrului de echitație. Aceștia nu au auzit conversația, dar au descris o atmosferă care, în opinia acuzării, trădează natura ilicită a discuțiilor:
   • Participanții erau "stresați și preocupați".
   • Discuțiile s-au întrerupt brusc ("au tăcut brusc") în momentul în care martora Dumitru Alexandrina a intrat în încăpere.
   • Georgescu Călin este descris ca fiind liderul întâlnirii ("părea să conducă discuțiile", "el fiind cel care i-a chemat pe toți").
   • Prin limbaj non-verbal (un semn cu mâna), Georgescu Călin i-ar fi interzis martorei să le servească ceaiul și i-ar fi indicat să plece, pentru a asigura secretul absolut.
   • Martora a declarat că a înțeles clar că "era vorba despre o discuție confidențială și nu doar că nu doreau să fie auziți, ci nici să fie deranjați, atmosfera fiind una extrem de încărcată".

Procurorii interpretează aceste mărturii nu ca simple observații, ci ca indicii clare ale unei întâlniri de planificare a unor acțiuni ilegale, unde secretul era esențial.

Obiectivul Întâlnirii – Teza Centrală a Acuzării

Pe baza acestor probe indirecte și a evenimentelor ulterioare, procurorii formulează teza centrală a rechizitoriului: la Ciolpani, s-a pus în discuție și s-a agreat un plan de acțiune violentă pentru data de 8 decembrie. Acest plan ar fi avut, conform acuzării, următoarele caracteristici:

• Natură Subversivă: Acțiunile urmau să aibă un "caracter subversiv".
• Deturnarea Protestelor: Scopul era "deturnarea caracterului pașnic al acțiunilor de protest" în manifestații "caracterizate prin violență".
• Manipulare Emoțională: Strategia se baza pe "contagiune emoțională și comportamentală, dublată de manipularea emoțiilor colective".
• Scop Final: Obiectivul ultim era "schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat".

Dovada prin Acțiune – Evenimentele Imediat Următoare

Pentru a lega întâlnirea de la Ciolpani de acțiunile ulterioare, procurorii folosesc un argument temporal: "imediat după consumarea întâlnirii", ambii protagoniști ar fi trecut la fapte, demonstrând astfel că un plan fusese deja stabilit.

1. Acțiunile lui Potra Horațiu: Rechizitoriul arată că, în intervalul 12:13 – 12:20 (la doar câteva minute după încheierea întâlnirii), Potra Horațiu a transmis două mesaje pe grupul de WhatsApp "RALF":
   • Primul mesaj: "Salut. Câți sunteți acasă?" – interpretat de procurori ca o verificare a disponibilității forțelor.
   • Al doilea mesaj: "Care vreți să veniți mâine la București?" – interpretat ca un apel direct la mobilizare pentru o locație și o dată precise.
     Răspunsurile afirmative primite de la mai mulți membri ai grupului și concluzia lui Potra ("ne vedem diseară") sunt considerate probe ale trecerii la faza operațională.
2. Acțiunile lui Georgescu Călin: Aproape simultan, la ora 12:29, Georgescu Călin l-ar fi contactat telefonic pe Dan Ciprian Grăjdeanu, descris ca "liderul organizației radical-naționaliste Frăția Ortodoxă". În cadrul acestei convorbiri, Călin i-ar fi comunicat că, în ziua următoare, "va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret", încheind apelul cu sintagma "VIAȚA SAU ȚARA". Procurorii interpretează acest demers ca o activare a unui alt segment de suport, cu potențial radical.

În logica acuzării, "sincronizarea și direcția clară a pașilor făcuți ulterior" de către cei doi nu lasă loc de îndoială: întâlnirea de la Ciolpani nu a fost o simplă discuție, ci o ședință de comandă în urma căreia s-a declanșat un plan de acțiune bine structurat. Reacțiile celor doi nu sunt văzute ca fiind spontane, ci ca "expresia unei înțelegeri prealabile".

Coagularea Forțelor – De la Plan la Grup Organizat

După ce stabilesc, în opinia lor, existența unui plan infracțional conceput la Ciolpani, procurorii trec la următoarea etapă a demonstrației: cum a fost acest plan pus în mișcare și cum s-a format grupul care urma să îl execute. Această secțiune a rechizitoriului se concentrează pe evenimentele din a doua parte a zilei de 7 decembrie 2024, culminând cu întâlnirea de la cafeneaua ART CAFFE din Mediaș.

Activarea Rețelei și Mobilizarea – De la Apel la Prezență Fizică

Procurorii susțin că, imediat după ce Potra Horațiu a lansat apelurile de mobilizare pe grupul de WhatsApp "RALF", a început procesul de coagulare a forțelor. Rechizitoriul arată că, în jurul orelor 14:30, Potra Horațiu, însoțit de apropiați (inclusiv Lup Ioan și Lup Andrei Florin), s-a deplasat de la București la Mediaș, județul Sibiu. Această deplasare este interpretată nu ca o retragere, ci ca o mișcare strategică menită să adune grupul de acțiune la un punct de întâlnire prestabilit.

Întâlnirea de la ART CAFFE, care a avut loc în jurul orelor 21:30-21:45, este prezentată ca fiind momentul în care grupul a devenit pe deplin operațional. Acolo, sub conducerea incontestabilă a lui Potra Horațiu, s-ar fi reunit cei 21 de membri ai grupului de acțiune, răspunzând apelului lansat anterior. Procurorii subliniază că această întâlnire nu a fost una spontană, ci rezultatul unor demersuri de organizare precise, dovedite, în opinia lor, de prezența unui "număr semnificativ de persoane din cercul său relațional".

Profilul Grupului – O Forță de Lovire "Extrem de Periculoasă"

O parte esențială a argumentației acuzării este analiza profilului colectiv al membrilor grupului. Rechizitoriul nu îi prezintă ca pe niște simpli protestatari radicalizați, ci ca pe o forță paramilitară organizată, cu capacități tactice avansate și o predispoziție clară spre violență. Pentru a susține această teză, procurorii clasifică membrii grupului în mai multe categorii, bazându-se pe probe precum declarații de martori și fișe de cazier judiciar.

1. Nucleul de Elită – Mercenarii cu Experiență în Congo:

Procurorii identifică un nucleu dur, format din persoane cu pregătire militară și experiență directă în zone de conflict. Sunt nominalizați Potra Horațiu, Potra Dorian, Potra Alexandru Cosmin, Lup Andrei-Florin, Dragoman Vasile Leonard, Lascu Bogdan Florin, Lechințan Traian, Lup Ioan, Moldovan Dionisie, Mureșan Ovidiu Claudiu, Timofti Constantin și Aniței Iulian.

Rechizitoriul susține că aceștia nu erau simpli luptători, ci "nucleul de elită al inculpatului Potra Horațiu", unii dintre ei având rol de "instructori pe linia pregătirii militarilor congolezi". Se argumentează că experiența lor în Congo – un teatru de război caracterizat prin "confruntări violente, utilizarea explozibililor și tactici de război urban" – îi făcea specializați în "utilizarea tehnicilor de diversiune". Procurorii concluzionează că un astfel de grup nu ar fi organizat un protest spontan, ci ar fi aplicat "tactici de infiltrare, provocare a forțelor de ordine și manipulare a mulțimii". Lipsa constrângerilor morale, ghidată de interese financiare, îi transforma, în viziunea acuzării, într-un "factor de instabilitate extrem de periculos".

2. Persoane cu Istoric Antisocial:

O a doua categorie este formată din persoane care, deși poate nu aveau aceeași experiență de luptă, prezentau, conform procurorilor, un "istoric de implicare în fapte antisociale, unele dintre ele comise cu violență". Sunt menționați, pe lângă Timofti Constantin și Aniței Iulian, și inculpații Borișca Cristian Sergiu, Comiza Adrian Inocentiu și Goloșoiu Mihail-Alex. Existența unui cazier judiciar este prezentată ca probă a unei "predispoziții clare spre încălcarea normelor sociale și legale".

3. Acoliții Radicalizați:

A treia categorie este formată din persoane care ar fi adoptat convingeri radicale sub influența directă a liderului grupului. Sunt dați ca exemplu Potra Dorian (fiu), Potra Alexandru Cosmin (nepot), Lup Andrei-Florin (șofer) și Panța Dan-Cristian (acolit devotat). Alții, precum Dărăbanț Matei, sunt prezentați ca având propriile convingeri profund radicalizate, dovedite prin mesaje în care ar fi afirmat că "iasă revoluție" și că "se împușcă oamenii".

Întâlnirea de la Mediaș – Punctul de Comandă Operațional

Pe baza acestui profil colectiv, procurorii argumentează că întâlnirea de la ART CAFFE nu a fost o simplă adunare amicală, ci o ședință de planificare operațională. Acolo, "sub coordonarea inculpatului Potra Horațiu", s-ar fi stabilit detaliile finale ale acțiunii:

• Mijloacele de Transport: Deplasarea spre București cu un număr de 7 autoturisme.
• Obiectivul Final: După ajungerea în capitală, grupul urma să declanșeze proteste violente împotriva autorităților, menite să atragă suport popular, dar care urmau să fie deturnate pentru a "desăvârși politica revizionistă a inculpatului Georgescu Călin".

Procurorii folosesc sintagme precum "plan prealabil elaborat și organizat" și "caracterul planificat al acțiunilor" pentru a sublinia că totul a fost premeditat. Un exemplu concret oferit este o conversație în care Panța Dan Cristian îi scrie unui anume Vasiu Ovidiu că are nevoie de bani și îl cheamă la ART CAFFE pentru că "au mai multe misiuni". Sintagma "misiuni" este interpretată de acuzare ca o dovadă a naturii precise și organizate a planului.

În concluzie, se construiește imaginea unui grup paramilitar, format din indivizi cu experiență de luptă, istoric violent și convingeri radicale, care, sub comanda unui lider carismatic și experimentat, s-au reunit într-un punct strategic pentru a finaliza detaliile unui plan de acțiune violentă, cu un scop politic clar definit.

Logistica Subversiunii – Arsenalul și Pregătirile de Deplasare

După ce a stabilit contextul, a identificat arhitecții planului și a descris formarea grupului de acțiune, rechizitoriul trece la detalierea aspectelor logistice. Acest capitol este necesar pentru argumentația procurorilor, deoarece, în opinia lor, dotarea materială a grupului și modul de organizare a deplasării trădează natura violentă și premeditată a intențiilor, depășind cu mult cadrul unui protest civic, chiar și unul radical.

Arsenalul – Mai Mult Decât Echipament de Protest

Procurorii susțin că, în urma întâlnirii de la Mediaș, grupul a trecut la "operaționalizarea planului infracțional", care a inclus asigurarea unei logistici menite să susțină acțiuni violente. Rechizitoriul inventariază o serie de obiecte care ar fi fost distribuite în autoturismele convoiului, argumentând că diversitatea și numărul acestora indică o pregătire meticuloasă pentru confruntare.

1. Inventarul Obiectelor Periculoase:

Documentul listează o gamă largă de obiecte, pe care le clasifică drept "periculoase" și cu potențial vătămător ridicat:

• Arme Albe și Obiecte Contondente: Sunt menționate "cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lamă lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare". Prezența acestor obiecte este interpretată de acuzare ca o dovadă a intenției de a se angaja în confruntări fizice directe.
• Pistoale: Rechizitoriul menționează existența a "două pistoale", fără a oferi, în această secțiune, detalii despre tipul (letal/neletal) sau legalitatea deținerii lor. Simpla lor prezență în contextul unui protest este considerată de procurori un factor agravant. Ulterior in rechizitoriu aflam ca erau ambele pistoale neletale cu bile de cauciuc.
• Materiale Pirotehnice de Categoria F4: Acesta este unul dintre cele mai importante puncte ale acuzării. Se specifică un "număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4". Procurorii subliniază în mod repetat gradul ridicat de periculozitate al acestora, descriindu-le ca fiind "cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potențial de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, sau incendii sau pagube materiale semnificative". Un raport de expertiza arata ulterior ca acestea ar fi putut fi utilizate pentru a genera panica si a permite manipularea maselor de protestatari in a deveni violenti.

Procurorii argumentează că un astfel de arsenal nu este specific unui protest, ci mai degrabă unei acțiuni de gherilă urbană. Ei susțin că aceste obiecte nu erau menite pentru autoapărare, ci pentru a fi folosite ofensiv, pentru a crea panică, a provoca forțele de ordine și a escalada violența.

Organizarea Convoiului – O Deplasare Tactică, nu o Călătorie Oarecare

Modul în care a fost organizată deplasarea de la Mediaș la București este un alt element central în demonstrația procurorilor. Ei susțin că nu a fost o simplă călătorie a unor indivizi care se îndreptau spre același loc, ci o mișcare coordonată, de tip militar, care dovedește existența unei structuri de comandă și a unui plan bine stabilit.

1. Repartizarea pe Autoturisme:

Rechizitoriul detaliază componența fiecăruia dintre cele șapte autoturisme, subliniind o logică a distribuirii membrilor. Procurorii sugerează că în fiecare vehicul existau persoane de încredere, care mențineau legătura cu liderul. Configurația prezentată este următoarea:

• Mașina de Comandă (SB-15-RLF): Un Mercedes aparținând lui Potra Horațiu, condus de Lup Andrei Florin, în care se afla și liderul grupului.
• Celelalte Vehicule: Restul de șase mașini transportau ceilalți 19 membri ai grupului, repartizați în echipe de 2 până la 4 persoane.

Această repartizare este interpretată ca o măsură de control și coordonare, menită să asigure coeziunea grupului pe parcursul deplasării.

2. Traseul și Opririle Strategice:

Procurorii aduc în discuție date din sistemele de supraveghere video și date de trafic de pe terminalele mobile, care, în opinia lor, demonstrează că deplasarea a fost una organizată:

• Traseu Comun: Toate cele șapte mașini ar fi urmat un traseu similar, cu opriri în puncte strategice.
• Opriri pentru Reconfigurare: Se menționează opriri la Sighișoara și Brașov, unde ar fi avut loc reconfigurări ale pasagerilor între mașini. De exemplu, se arată că Potra Dorian s-ar fi mutat dintr-o mașină în alta la Sighișoara, iar Dragoman Vasile Leonard ar fi făcut același lucru la Brașov. Aceste mișcări sunt interpretate nu ca simple decizii de moment, ci ca ajustări tactice ale dispozitivului.
• Comunicare Constantă: Se afirmă că inculpații au menținut legătura pe parcursul drumului, indicând existența unor "instrucțiuni precise".

3. Logica Acuzării – De la Fapte la Intenție:

Procurorii concluzionează că "deplasarea nu a fost una haotică, ci orchestrată în detaliu sub îndrumarea inculpatului Potra Horațiu". Fiecare element logistic – de la arsenalul pregătit, la repartizarea pe mașini și coordonarea pe traseu – este prezentat ca o dovadă a faptului că grupul nu se pregătea pentru un protest, ci pentru o confruntare violentă.

În viziunea acuzării, logistica descrisă în acest capitol demonstrează fără echivoc premeditarea și caracterul paramilitar al acțiunii. Nu era vorba de o adunare spontană de cetățeni nemulțumiți, ci de o mișcare planificată a unei unități de luptă, dotată și organizată pentru a provoca haos și a submina autoritatea statului.

Noaptea Interceptării – Dejucarea Planului și Probele Directe

Acest capitol reprezintă punctul de inflexiune în narațiunea rechizitoriului. Dacă până acum acuzarea a construit cazul pe baza unor probe indirecte, a contextului și a logicii deductive, evenimentele din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024 sunt prezentate ca fiind momentul în care autoritățile obțin probe directe și concrete care confirmă, în opinia lor, toate suspiciunile anterioare.

Apelul la 112 – Vocea din Interior

Elementul declanșator al intervenției în forță a autorităților este un apel la Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, efectuat la ora 01:16, în data de 8 decembrie. Rechizitoriul acordă o importanță capitală acestui apel, considerându-l o probă esențială care validează întreaga construcție a acuzării.

1. Conținutul Apelului:

Procurorii redau în detaliu conținutul convorbirii, subliniind precizia informațiilor furnizate de apelant, care s-a prezentat ca fiind vărul unuia dintre participanți dar care nu a fost niciodata identificat de autoritati si nici martor in dosar. Acesta ar fi oferit "detalii semnificative" care au transformat o suspiciune generală într-o amenințare concretă și iminentă:

• Componența Grupului: Apelantul a descris grupul ca fiind format din "niște foști din Legiunea Străină, cu peste 20 de bărbați".
• Dotarea: A afirmat explicit că aceștia "au arme de vânătoare la ei" și "vin înarmați la București".
• Intenția: A descris scopul deplasării ca fiind acela de a "face prăpăd cu alegerile", menționând că participanții "au înnebunit toți, nu sunt sănătoși la cap".
• Detalii Logistice: Cel mai important, apelantul a furnizat numerele de înmatriculare ale autoturismelor din convoi ("SB-96-SOA, asta e prima mașină din coloană", "SB-10-MNY, un Audi", etc.), oferind astfel autorităților mijloacele concrete de a acționa.

2. Interpretarea Procurorilor:

Pentru acuzare, acest apel nu este o simplă sesizare, ci o confirmare venită din interiorul sau din proximitatea grupului. Faptul că o persoană atât de bine informată a simțit nevoia să alerteze autoritățile este interpretat ca o dovadă a gravității extreme a planului. Precizia detaliilor logistice este văzută ca o validare a informațiilor și ca o dovadă a faptului că amenințarea era reală și în plină desfășurare.

Operațiunea de Oprire în Trafic – De la Informație la Acțiune

Pe baza informațiilor primite prin 112, rechizitoriul descrie o operațiune de poliție amplă și coordonată, desfășurată în intervalul orar 01:30 - 03:00. Acțiunea a implicat forțe de ordine din municipiul București și din județele limitrofe (Ilfov, Prahova, Dâmbovița), care au instituit filtre și au procedat la interceptarea sistematică a convoiului.

1. Cronologia Interceptărilor:

Documentul prezintă cronologic oprirea fiecărui autoturism, creând imaginea unei operațiuni tactice de anihilare a unui grup periculos:

• Ora 01:30, Balotești, Ilfov: Este oprit primul vehicul, un Mercedes (SB-96-SOA), în care se aflau Lup Ioan, Borișcă Cristian-Sergiu, Goloșoiu Mihail-Alex și Comiza Adrian Inocențiu.
• Ora 01:50, București/Săftica: Sunt oprite aproape simultan un BMW (AB-12-PTZ) cu Lascu Bogdan Florin și Potra Dorian, și un Audi (SB-10-MNY) cu Hauptman Manfred Ioan și Lăpădatu Claudiu Marian.
• Orele 02:00 - 03:00, diverse locații: Sunt interceptate și celelalte mașini ale convoiului, inclusiv cea în care se aflau liderii, Potra Horațiu și Lup Andrei Florin, pe un drum agricol din Mănești, Prahova, la ora 03:00.

Procurorii subliniază că succesul operațiunii, respectiv oprirea tuturor celor șapte mașini într-un interval scurt, a fost posibil doar datorită preciziei informațiilor din apelul la 112.

Constatările la Fața Locului – Probele Materiale Directe

Această secțiune este esențială, deoarece aici procurorii prezintă probele materiale considerate a fi cele mai puternice. Rechizitoriul detaliază ce anume a fost descoperit în fiecare vehicul, legând direct obiectele de persoanele prezente și de intențiile imputate.

Inventarul Descoperirilor (exemple relevante):

• În Mercedes-ul (SB-96-SOA) condus de Lup Ioan: Au fost identificate 11 cutii de articole pirotehnice "COBRA" (categoria F4), 4 articole "RED BARON" (F4), două macete, două cuțite și trei cozi de topor.
• În BMW-ul (AB-12-PTZ) condus de Lascu Bogdan Florin: A fost găsit un pistol neletal marca Fort, deținut legal de conducătorul auto, echipament tactic și două cuțite.
• În Audi-ul (SB-10-MNY) condus de Hauptman Manfred Ioan: Au fost găsite 5 cutii de petarde "TIG 1A" (categoria F4).
• În Mercedes-ul (SB-15-RLF) în care se afla Potra Horațiu: A fost descoperit un arsenal variat: un pistol marca Umarex HDR50, un articol pirotehnic Enigma (F4), un baston telescopic, un box, multiple cuțite, un pumnal, un dispozitiv cu gaze iritant-lacrimogene și un topor.

Procurorii argumentează că aceste descoperiri confirmă "punct cu punct" informațiile din apelul la 112 și demonstrează, dincolo de orice dubiu rezonabil, că grupul era înarmat și pregătit pentru acțiuni violente. Faptul că obiectele au fost găsite asupra lor în timpul deplasării spre București este considerat o probă directă a intenției infracționale.

Concluzia Procurorilor asupra Interceptării

În logica rechizitoriului, noaptea de 7 spre 8 decembrie reprezintă momentul în care planul conspirativ a intrat în coliziune cu realitatea legii. Apelul la 112 a oferit "cheia", iar operațiunea de interceptare a furnizat "încuietoarea" – probele materiale care, în viziunea acuzării, dovedesc fără echivoc existența unui grup paramilitar organizat, înarmat și aflat în drum spre capitală pentru a comite fapte de o gravitate excepțională împotriva ordinii constituționale. De aici, cazul trece de la sfera indiciilor la cea a probelor directe, pe care se va baza întregul eșafodaj al procesului penal.

Încadrarea Juridică și Concluziile Acuzării

După ce a prezentat contextul, planul, grupul și probele materiale, rechizitoriul ajunge la partea sa finală, unde toate aceste elemente sunt sintetizate și traduse în limbaj juridic. Această secțiune este esențială pentru a înțelege cum anume procurorii califică faptele și cum își structurează acuzațiile pentru a le prezenta în fața instanței.

Probele Tehnico-Științifice – Validarea Științifică a Pericolului

Pentru a conferi o greutate suplimentară probelor materiale, procurorii au dispus efectuarea mai multor constatări și expertize criminalistice. Rechizitoriul detaliază concluziile acestora, folosindu-le pentru a argumenta nu doar existența obiectelor, ci și gradul lor real de periculozitate.

1. Analiza Armelor:

• Pistolul Umarex HDR50: Raportul de constatare criminalistică nr. 1055758 este citat pentru a demonstra că acest pistol, deși neletal, dezvoltă o energie cinetică superioară pragului legal (13,4 J față de limita de 7,5 J), având "un potențial de penetrare a pielii și de penetrare a globului ocular". Astfel, procurorii îl încadrează în categoria "C – Arme neletale supuse autorizării", argumentând că deținerea sa fără drept constituie infracțiune.
• Revolverul Warnant Jean: Expertiza arată că, deși inițial nefuncțional din cauza ruginii, după o curățare sumară, revolverul a devenit funcțional. Este clasificat în categoria "B – arme și muniții letale supuse autorizării", fiind considerat o armă de foc letală.

2. Analiza Materialelor Pirotehnice:
Aceasta este una dintre cele mai detaliate secțiuni tehnice. Rapoartele de constatare (nr. 1063064, 1063063, 1063073) și expertiza criminalistică (nr. 51/2025) sunt folosite pentru a demonstra că cele 65 de articole pirotehnice erau de categoria F4, cea mai periculoasă. Concluziile citate în rechizitoriu subliniază:

• Compoziția: Conțin amestecuri pirotehnice pe bază de perclorat de potasiu, azotat de potasiu și aluminiu, capabile să producă deflagrații.
• Nivelul de Zgomot: Produc un zgomot de peste 143 dB, care poate provoca daune permanente timpanului.
• Potențialul Vătămător: Fragmentele rezultate în urma exploziei pot provoca "efecte de lovire/tăiere în ținte", iar în cazul atașării de schije metalice, "nu este exclusă posibilitatea ca unele dintre acestea să producă letalitate".
• Utilizare Tactică: Expertiza menționează că, deși sunt destinate uzului profesional, pe timp de pace, aceste dispozitive "mai pot fi folosite (...) de forțele de ordine pentru dispersarea mulțimilor prin crearea de spaimă, panică și derută".

Procurorii folosesc aceste concluzii pentru a argumenta că grupul nu deținea simple petarde, ci dispozitive cu potențial distructiv și tactic, capabile să transforme un protest într-o confruntare violentă și periculoasă.

Încadrarea Juridică – De la Fapte la Articole din Codul Penal

Pe baza întregului material probator, procurorii formulează încadrarea juridică a faptelor, diferențiat, în funcție de rolul fiecărui inculpat.

1. Georgescu Călin – Complicitate și Comunicare de Informații False:

• Complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale (art. 48 rap. la art. 32 rap. la art. 397 alin. 2 Cod penal): Acuzarea susține că, prin întâlnirea de la Ciolpani și prin acțiunile ulterioare de susținere morală și materială, Călin a înlesnit și a întărit rezoluția infracțională a lui Potra Horațiu și a grupului său. El este văzut ca autorul moral, cel care a oferit scopul și legitimitatea (fie și una iluzorie) acțiunii.
• Comunicarea de informații false, în formă continuată (art. 404 Cod penal): Această acuzație se referă la declarațiile făcute în emisiunile televizate din 7 și 12 decembrie, prin care ar fi diseminat informații false despre iminența unui război, cu scopul de a pune în pericol securitatea națională.

2. Potra Horațiu – Liderul Operațional și Deținătorul Arsenalului:

• Tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale (art. 32 rap. la art. 397 alin. 2 Cod penal): Este considerat autorul principal al tentativei, cel care a organizat, coordonat și condus grupul de acțiune.
• Nerespectarea regimului armelor și munițiilor (art. 342 alin. 1, 2 și 5 Cod penal): Acuzația acoperă întregul arsenal descoperit, de la pistoalele din mașină la armele de război (aruncătoare de grenade, pistoale-mitralieră etc.) găsite la percheziții.
• Nerespectarea regimului materiilor explozive (art. 346 alin. 1 și 3 Cod penal): Se referă la grenade, fitilul detonant și boosterele explozive.
• Instigare publică (art. 368 alin. 1 Cod penal): Acuzația se bazează pe clipurile video realizate în tranzit spre România, în care îndemna explicit la revoltă și la folosirea violenței ("ieșiți cu parul").

3. Ceilalți 20 de Membri ai Grupului – Co-autori la Tentativă:

• Tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale (art. 32 rap. la art. 397 alin. 2 Cod penal): Toți ceilalți 20 de inculpați sunt acuzați în calitate de co-autori. Procurorii argumentează că, prin aderarea conștientă la grup, prin participarea la întâlnirea de la Mediaș și prin deplasarea organizată spre București, fiecare dintre ei și-a însușit planul infracțional și a contribuit la realizarea acestuia.
• Infracțiuni Conexe: Unii dintre aceștia (Lup Ioan, Hauptman Manfred Ioan) sunt acuzați și de infracțiuni la regimul articolelor pirotehnice, pentru obiectele găsite în mașinile pe care le conduceau.

Concluzia Finală a Rechizitoriului

Rechizitoriul se încheie prin a solicita instanței trimiterea în judecată a celor 22 de inculpați pentru faptele descrise. Procurorii cer, de asemenea, menținerea măsurilor preventive (arest preventiv în lipsă pentru frații Potra și control judiciar pentru ceilalți) și instituirea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor impresionante descoperite (milioane de dolari și euro, zeci de kilograme de aur).

În esență, documentul prezintă o narațiune coerentă și bine structurată, în care un plan politic eșuat se transformă într-o conspirație violentă, dejucată în ultimul moment de intervenția autorităților, alertate de o sursă din interior.

Cazul se bazează pe o combinație de probe indirecte (context, mărturii de atmosferă, logică temporală) și probe directe (obiecte periculoase descoperite în flagrant, apelul la 112, expertize tehnice), pe care procurorii le consideră suficiente pentru a dovedi vinovăția inculpaților dincolo de orice dubiu rezonabil.

Argumentația Acuzării

Orice rechizitoriu, indiferent de complexitatea sa, reprezintă o construcție narativă. Procurorii selectează fapte, le ordonează cronologic și le atribuie o anumită semnificație pentru a contura o poveste coerentă a vinovăției. O analiză obiectivă, similară celei pe care o va face apărarea în instanță, presupune deconstruirea acestei narațiuni pentru a identifica verigile slabe, concluziile pripite sau exagerările bazate pe o probațiune interpretabilă.

1. Fundația Cazulului: O Conversație Neauzită

Cel mai vulnerabil punct al întregului eșafodaj al acuzării este chiar piatra sa de temelie: întâlnirea de la Ciolpani. Procurorii admit cu onestitate că nu există nicio probă directă privind conținutul discuției dintre Georgescu Călin și Potra Horațiu. Întreaga teorie a unui "plan" agreat în acel moment se bazează exclusiv pe inferențe și probe circumstanțiale.

O apărare eficientă ar putea argumenta următoarele:

• Subiectivitatea Mărturiilor de Atmosferă: Martorii au descris o atmosferă "stresantă" și "încărcată". Oare nu este firesc ca un candidat care tocmai a văzut cum i se anulează victoria electorală să fie "stresat și preocupat"? Gestul de a cere intimitate ("a făcut semn cu mâna să nu fie deranjați") poate fi interpretat ca o dorință normală de a purta o discuție privată despre opțiunile legale sau politice, și nu neapărat ca o dovadă a planificării unei insurecții.
• Alternativa Plauzibilă: Apărarea ar putea oferi o explicație alternativă și plauzibilă pentru întâlnire. De exemplu, Georgescu Călin, simțindu-se amenințat și trădat de sistem, l-ar fi putut chema pe Potra Horațiu, șeful securității sale, pentru a discuta despre întărirea pazei sale și a familiei sale, sau pentru a planifica strategia de comunicare și organizare a protestelor pașnice. Fără o înregistrare a conversației, acuzația că acolo s-a pus la cale o lovitură de stat rămâne, din punct de vedere probatoriu, o speculație.

2. Interpretarea Arsenalului: Protest Violent sau Lovitură de Stat?

Procurorii prezintă lista obiectelor descoperite în mașini ca pe un arsenal de război. O analiză critică, pe care apărarea o va exploata cu siguranță, ar putea nuanța această perspectivă.

• Materialele Pirotehnice (Categoria F4): Deși periculoase, aceste dispozitive sunt, prin definiție, non-letale. Scopul lor principal este producerea unui zgomot asurzitor și a unui efect vizual. Apărarea ar putea argumenta că intenția era de a organiza un protest extrem de zgomotos și disruptiv, menit să creeze panică și să atragă atenția presei, nu de a ucide sau răni grav. Intenția de a "face prăpăd", invocată de apelantul la 112, ar putea fi interpretată ca referindu-se la haos și dezordine, nu la un masacru.
• Armele Albe și Pistoalele: Prezența cuțitelor, bastoanelor și a celor două pistoale (dintre care unul deținut legal, iar celălalt neletal, de autoapărare) este problematică. Totuși, apărarea ar putea argumenta că acestea erau obiecte personale ale unor indivizi cu un anumit profil (foști militari, persoane preocupate de securitate) și nu un arsenal distribuit în mod organizat pentru un atac coordonat. Procurorii trebuie să dovedească nu doar prezența lor, ci și scopul comun pentru care au fost aduse.
• Distincție importanta: Este vital de subliniat că arsenalul cu adevărat militar (aruncătoare de grenade, pistoale-mitralieră) nu a fost găsit în convoiul care se îndrepta spre București. Acesta a fost descoperit ulterior, la perchezițiile domiciliare de la proprietățile lui Potra Horațiu. Deși această descoperire conturează un profil extrem de periculos pentru Potra, apărarea va argumenta vehement că nu există nicio probă care să lege direct acest arsenal de planurile pentru protestul din 8 decembrie. Procurorii fac o legătură de intenție, dar nu una faptică.

3. Eticheta de "Grup Paramilitar": O Exagerare Strategică?

Termenul "paramilitar" are o conotație extrem de gravă și este folosit strategic de procurori pentru a încadra faptele în sfera amenințărilor la adresa securității naționale. O apărare ar putea deconstrui această etichetă:

• Lipsa unei Structuri de Comandă Formale: În afara autorității informale a lui Potra Horațiu, rechizitoriul nu prezintă dovezi ale unei structuri ierarhice clare, cu grade, ordine de bătaie sau planuri tactice scrise, specifice unei unități paramilitare.
• Coordonare vs. Călătorie în Grup: Deplasarea în convoi și opririle pot fi explicate ca măsuri logice pentru un grup mare de oameni care merg în același loc și vor să rămână împreună. Ceea ce procurorii numesc "coordonare tactică", apărarea ar putea numi "bun simț organizatoric".

4. Proba Intenției: Saltul de la Revoltă la Subminarea Statului

Cea mai dificilă sarcină a procurorilor este să dovedească intenția specifică cerută de lege: aceea de a schimba ordinea constituțională. Probele directe în acest sens sunt limitate și interpretabile.

• Mesajele lui Potra Horațiu: Clipurile video în care acesta instigă la revoltă ("ieșiți cu parul") sunt, fără îndoială, probe puternice pentru infracțiunea de instigare publică. Totuși, există un salt logic considerabil de la "a ieși cu parul" (o expresie a furiei și a dorinței de confruntare violentă) la un plan articulat de a prelua controlul instituțiilor statului. Apărarea va susține că este vorba de retorică extremistă și instigare la revoltă, dar nu la o lovitură de stat.
• Tăcerea Celorlalți: Pentru ceilalți 20 de inculpați, proba intenției este și mai greu de stabilit. Procurorii se bazează pe teoria aderării tacite la un plan pe care, teoretic, l-au înțeles și acceptat. Apărarea fiecărui individ va putea susține că el a înțeles că merge la un protest dur în București, dar că nu a avut niciodată cunoștință sau intenția de a participa la dărâmarea ordinii de drept.

În concluzie, deși faptele materiale (deplasarea în grup, deținerea de obiecte periculoase) sunt greu de contestat, întregul caz al acuzării se sprijină pe interpretarea pe care o dă acestor fapte. Rechizitoriul construiește o narațiune a celei mai grave intenții posibile, dar o apărare meticuloasă va încerca să demonstreze că probele pot susține, la fel de bine, o intenție mai puțin gravă – aceea de a organiza un protest violent și ilegal, dar nu neapărat o tentativă de lovitură de stat.

Suficienta materialului probator și Coerență Narativă

Dincolo de a identifica potențialele puncte slabe pe care le-ar putea exploata apărarea, o analiză obiectivă trebuie să evalueze și soliditatea construcției acuzării. Este rechizitoriul suficient de robust pentru a susține o acuzație atât de gravă în fața instanței? Răspunsul constă într-un echilibru între coerența narativă a procurorilor și provocările probatorii pe care le vor întâmpina.

Punctele Forte ale Rechizitoriului

1. Coerența Narativă și Cronologică: Cel mai mare atu al acuzării este povestea pe care o spune. Este o narațiune logică, lineară și dramatică: o decizie politică controversată este urmată imediat de o întâlnire secretă între liderul politic și un lider de mercenari; aceasta este urmată imediat de mesaje de mobilizare; grupul se adună, se înarmează și pornește spre capitală, fiind oprit în ultimul moment. Această succesiune rapidă și logică a evenimentelor creează o impresie puternică de premeditare și cauzalitate, fiind greu de demontat ca o simplă serie de coincidențe.
2. Coroborarea Probelor din Surse Multiple: Cazul nu se bazează pe un singur tip de probă. Procurorii au țesut o pânză probatorie din:
   • Probe Digitale: Mesaje de pe WhatsApp, postări pe rețelele de socializare, date de localizare.
   • Probe Testimoniale: Declarațiile martorilor de la Ciolpani, declarațiile membrilor grupului (chiar dacă contradictorii, pot fi folosite pentru a demonstra minciuna sau încercarea de a ascunde adevărul).
   • Probe Materiale: Obiectele găsite în mașini și, ulterior, la percheziții.
   • Probe Tehnico-Științifice: Expertizele balistice și pirotehnice care atestă periculozitatea obiectelor.
   • Contextul Public: Declarațiile publice ale inculpaților (clipurile lui Potra, emisiunile lui Călin).
     Această coroborare face ca fiecare probă individuală să o întărească pe cealaltă, creând un ansamblu mai solid decât suma părților sale.
3. Gravitatea Faptelor Materiale: Indiferent de interpretarea intenției, faptele brute sunt extrem de grave și greu de justificat. Apărarea va avea dificultăți majore în a explica de ce un grup de 22 de bărbați, mulți cu pregătire militară, se deplasa noaptea spre capitală, înaintea unui protest anunțat, cu mașinile încărcate cu macete, pumnale, bastoane și zeci de dispozitive pirotehnice de mare putere. Chiar dacă nu se poate dovedi intenția de lovitură de stat, faptele în sine constituie, cel puțin la prima vedere, pregătirea unor acte de tulburare gravă a ordinii publice.

Provocările Majore pentru Acuzare

1. Dovada Intenției Specifice (Dolus Specialis): Aceasta rămâne cea mai mare provocare. Așa cum am menționat, procurorii trebuie să convingă instanța că scopul final nu era doar provocarea de haos, ci "schimbarea ordinii constituționale". Fără un document, o înregistrare sau o mărturie directă care să ateste acest scop, acuzarea se bazează pe o inferență. Instanța ar putea considera că, deși faptele sunt grave, ele se încadrează mai degrabă la infracțiuni contra ordinii și liniștii publice (ex: ultraj, tulburarea ordinii publice în formă agravată) decât la un atac la adresa securității statului.
2. Individualizarea Vinovăției în Cadrul Grupului: Teoria "aderării la grup" este eficientă pentru a trimite în judecată toți membrii, dar poate fi fragilă în fața unei apărări individualizate. Un avocat pentru un inculpat mai puțin important ar putea argumenta: "Clientul meu a vrut doar sa voteze in semn de protest. Nu a participat la întâlnirea de la Ciolpani, nu a știut ce se află în portbagajele celorlalte mașini și nu a avut niciodată intenția de a răsturna guvernul." Procurorii vor trebui să demonstreze, pentru fiecare dintre cei 20 de membri ai convoiului, că aceștia cunoșteau și împărtășeau scopul final al liderilor.